Facultati.org prezinta totul despre Facultatile din Romania: procedura de admitere, lista camine, taxe admitere si restante, examene, licenta, lista mastere, doctorate etc. Contact:
Adresa: Str. I. C. Bratianu, Nr. 25, Cluj-Napoca, Cluj
Telefon: 0264-58.38.79, 0264-59.12.41, 0264-59.33.38
Fax: 0264-59.38.79
Facultati
Facultatea Teoretica
Facultatea de Interpretare Muzicala
Facultatea de Arta Scenica
Informatii:
Perioada de inscriere:
16-20 iulie
Taxa de inscriere: 30 euro
Taxa de scolarizare: 1.400-1.800 lei/an (cu taxa)
Numarul locuri propus: fara taxa: 196; cu taxa: 135
Perioada de admitere:
16 iulie-3 august
Numar studenti din Invatamantul Universitar: 279 si Postuniversitar: 57
Numar profesori: 209
Academia de Muzica “Gh. Dima” din Cluj-Napoca a luat fiinta in anul 1919, ca urmare a modernizarii si ridicarii pe o treapta valorica superioara a intregului invatamant romanesc, primul ei rector fiind remarcabila personalitate a muzicii romanesti, compozitorul, dirijorul, cintaretul si profesorul Gheorghe Dima. Functionind mai intii sub denumirea de “Conservator”, este trasformata in 1931 in “Academia de Muzica si Arta Dramatica” pentru a deveni in 1950 din nou “Conservator”. In anul 1990, institutia si-a redobindit, prin hotarire guvernamentala, titulatura de “Academie”.
In prezent functioneaza cu sectii care acopera toate demeniile vietii muzicale: clase de compozitie, muzicologie, pedagogie muzicala, dirijat orchestra si dirijat cor, canto, instrumente si regie de opera, pedagogie si regie coregrafica.
In anul 1971 se acorda la Cluj, pentru prima data in Romania, titlul stiintific de Doctor in Muzicologie.
Activitatea stiintifica si de creatie a institutiei este o permanenta preocupare a cadrelor didactice si studentilor si consta in organizarea de sesiuni stiintifice de comunicari, simpozioane de muzicologie pe teme specifice, lucrari monografice, concerte din creatia compozitorilor contemporani. Sub egida Academiei de Muzica, la Editura MediaMusica a Academiei, se publica cursuri universitare, lucrari de muzicologie si partituri ale compozitiilor cadrelor didactice.
Academia de Muzica este condusa de Senat, Biroul Senatului, rector, secretar stiintific, trei decani si unsprezece sefi de catedra.
De-a lungul timpului, formatiile instrumentale si corale reprezentative ale Academiei – Collegium Musicum Academicum, Ars Nova, Ansamblul de percutie, Capella Transylvanica, Antifonia, Ansamblul clasei de opera – au obtinut o larga recunoastere nationala si internationala. Activitatea lor se desfasoara fara intrerupere de doua-trei decenii si este materializata in sute de concerte, participari la festivaluri nationale si internationale, inregistrari pe banda sau disc de o deosebita calitate, numeroase premii internationale, atestind un inalt nivel de profesionalism si valoare artistica. Zeci se studenti si cadre didactice au obtinut premii de prestigiu in marile concursuri de compozitie si interpretare, nationale si internationale.
Anual, se desfasoara concursul de interpretare si compozitie Gh. Dima, festivalul si concursul Mozart, precum si stagiunea permanenta de concerte si recitaluri. Alternativ, o data la doi ani se orgnizeaza concursul instrumental Sigismund Toduta, concursul vocal Nicolae Bretan, simpozionul: Arta vocala in toate ipostazele si Colegium muzicologum.
Din anul 1992 s-a instituit titlul de “Doctor Honoris Causa” al Academiei de Muzica “Gh. Dima”. Pina in prezent personalitatile onorate cu aceasta distinctie sunt:
1993 IANNIS XENAKIS
1994 ROMAN VLAD
1994 MARIN CONSTANTIN
1994 CHRISTFRIED BRÖDEL
1995 DEMETRIUS POPP
1996 MARIANA NICOLESCO
1996 HARTMUT KOSCHYK
1997 CONSTANTIN RUSNAC
1997 KURT MILD
1998 LIVIU COMES
1999 DAVID OHANESIAN
1999 LUCIA STANESCU
2000 IONEL PANTEA
2000 DIETER ACKER
1993 ERICH BERGEL
1994 REMUS TZINCOCA
1994 IOAN HOLENDER
1994 EMILIA POPESCU
1995 ANTON ROSSBACH
1996 NICOLA DEBELIC
1997 EGMONT FEUERABENDT
1997 GHENADIE CIOBANU
1998 YEHUDI MENUHIN
1999 OTTO KOLLERITSCH
1999 KRZYSZTOF PENDERECKI
1999 RAOUL SORBAN
2000 VIRGINIA ZEANI
Baza materiala pentru invatamint si cercetare stiintifica
Cladirea principala de invatamint si practica – str. I.C.Bratianu nr.25 (arie desfasurata 5400 m2, arie utila 3140 m2, din care pentru invatamint 1730 m2). Cladirea din str.Brasov nr.2-4 – spatiu social; Anexele construite in anii 70 (arie desfasurata 1150 m2; arie utila pentru invatamint 535 m2); Studioul de concerte (capacitate 250 locuri); Studio pentru inregistrari si echipamente electronice; Fonoteca si biblioteca.
Structura ACADEMIEI DE MUZICA “GHEORGHE DIMA” – CLUJ-NAPOCA
Facultatea de Interpretare Muzicala
Durata studiilor: 4 ani
Profilul si tipul de invatamint Muzica, cursuri de zi
Specializari Interpretare instrumentala Profesor de instrument
Canto – profesor de canto
Regie de teatru muzical.
Catedre Pian, Coarde, Suflatori si percutie, Canto.
Facultatea de Compozitie, Muzicologie si Pedagogie muzicala
Profilul si tipul de invatamint Muzica, cursuri de zi
Specializari Compozitie Profesor de instrument si Profesor de muzica – 3 ani
Muzicologie – 3 ani
Profesor de instrument si Profesor de muzica – 3 ani
Dirijat orchestra – 4 ani
Profesor de instrument si Profesor de muzica
Dirijat cor academic – 4 ani
Profesor de muzica si Profesor de instrument
Pedagogie muzicala – 3 ani
Profesor de muzica si profesor de instrument
Muzica populara
Profesor de muzica si Profesor de instrument.
Catedre
Compozitie, Muzicologie, Pedagogie muzicala.
Departamente:
Departamentul de Educatie Continua si Invatamant la Distanta – DECID
Domeniu de interes:
DECID organizeaza programe de educatie muzicala in doua directii: 1. formare profesionala initiala: studii universitare de scurta durata in specializarile de pedagogie muzicala si interpretare (instrumente, canto); 2. formare continua: cursuri universitare de perfectionare a cadrelor didactice, Modul de psihopedagogie scolara cu specialitatea balet; cursuri adresate profesionistilor vocii cantate, vorbite si scandate, Curs de igiena si terapie vocala, care se va derula in colaborare cu Laboratorul de Fonoaudiologie Cluj-Napoca, din Centrul de Diagnostic si Tratament al Ministerului Sanatatii; initiere in arta spectacolului muzical, program derulat in colaborare cu Opera Romana, Opera Maghiara, si Filarmonica de Stat Cluj.
Departamentul Inregistrari Audio-Video
Domeniu de interes:
Departamentul pentru Pregatirea Personalului Didactic – DPPD
Domeniu de interes:
DPPD este o entitate academica si profesionala distincta, formata din cadre didactice reprezentand cele trei domenii de baza ale curriculum-ului: psihologie, pedagogie si metodica specialitatii. Studentii si absolventii care opteaza pentru profesiunea didactica, sunt obligati sa parcurga toate activitatile din planul de invatamant al departamentului (Psihologie educationala, Pedagogie, Metodica predarii specialitatii, Practica pedagogica).
Facultatea Teoretica
Descriere:
Academia de Muzica “Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca este institutie de învatamânt superior muzical de stat, cu misiune didactica si de cercetare.
În Academia de Muzica “Gheorghe Dima” procesul de învatamânt se desfasoara în limba româna.
Directiile specifice de cercetare ale Facultatii Teoretice sunt: didactica, creatia muzicala, interpretarea muzicala, cercetarea muzicologica.
ADMITERE 2008
Sustine studii universitare de licenta de 3 ani, cursuri la zi pentru specializarea Pedagogie muzicala si de 4 ani, cursuri la zi pentru specializarile Compozitie, Muzicologie si Dirijat.
Calendarul admiterii:
29 august – 2 septembrie si 9 septembrie 2008 inscrierea candidatilor
10 – 12 septembrie 2008 concursul de admitere
13 septembrie 2008 afisarea rezultatelor
Facultatea Teoretica organizeaza concurs de admitere pentru urmatoarele specializari (curs de zi):
– Pedagogie muzicala (3 ani)
– Compozitie (4 ani)
– Muzicologie (4 ani)
– Dirijat (4 ani)
Concursul de admitere pentru toate specializarile Facultatii Teoretice se va desfasura in perioada 10-12 septembrie 2008.
Inscrierile se vor face in perioada 29 august-2 septembrie si 9 sept. 2008.
La concursul de admitere pot participa absolventii de liceu cu diploma de bacalaureat (sau echivalenta cu aceasta). Cetatenii statelor membre ale Uniunii Europene, ai statelor apartinand Spatiului Economic European si ai Confederatiei Elvetiene au acces la examenul de admitere in aceleasi conditii cu cele prevazute de lege pentru cetatenii romani, inclusiv in ceea ce priveste taxele de scolarizare. Regimul de studii al cetatenilor straini este acelasi cu cel al cetatenilor romani. Candidatilor nu li se impune limita de varsta.
Inscrierea candidatilor se face la secretariatul facultatii, pe baza unui dosar ce va cuprinde:
- fisa-tip de inscriere – care se primeste de la secretariatul facultatii – completata si semnata de catre candidat;
- diploma de bacalaureat sau diploma echivalenta cu aceasta, in original; in cazul in care candidatul s-a inscris pentru concurs si la o alta facultate, in locul diplomei de bacalaureat va anexa o copie legalizata a acesteia si copia legitimatiei de concurs la prima facultate, care se autentifica dupa original de catre secretariatul la care se face inscrierea;
- certificat de nastere in fotocopie (xerox);
- adeverinta medicala tip eliberata de medicul de familie;
- patru fotografii ¾ cm.;
- pentru studentii care se inscriu la a doua specializare/facultate:
- adeverinta din care sa rezulte calitatea de student si diploma de bacalaureat in copie legalizata (originalul ramane la prima facultate), sau
- diploma de licenta, diploma echivalenta cu aceasta sau diploma de absolvire, insotita de fotocopie (xerox);
- certificat de casatorie in fotocopie (xerox), daca este cazul.
- chitanta care sa ateste plata taxei de admitere.
Pentru candidatii care se inscriu la mai multe specializari in aceeasi sesiune de admitere (in cadrul Academiei de Muzica `Gheorghe Dima`) taxa de admitere se plateste o singura data.
Sunt scutiti de plata taxei de admitere: copiii personalului didactic (in activitate, pensionar sau decedat), copiii personalului auxiliar si administrativ al Academiei de Muzica `Gheorghe Dima`, copiii orfani de ambii parinti si cei proveniti de la casele de copii sau din plasament familial.
La inscriere candidatii vor avea asupra lor un act de identitate (buletin, pasaport).
La depunerea dosarului de inscriere, candidatii vor primi legitimatii de concurs, singurul act pe baza caruia vor avea acces in institutie.
Probele concursului de admitere sunt:
- Proba 1. Solfegiu si vocalitate (practic)
- Proba 2. Test de teoria muzicii si auz muzical (scris)
- Proba 3. Proba de aptitudini (oral/scris/practic) – numai pentru candidatii care opteaza pentru specializarile Compozitie, Muzicologie sau Dirijat.
Rezultatele obtinute la proba practica se vor afisa la sfarsitul acesteia.
La proba scrisa, comisia, sub semnatura membrilor, va inscrie pe fiecare lucrare media probei, in conformitate cu grila de evaluare, si va depune lucrarile la secretariatul comisiei de admitere. Desfacerea lucrarilor va fi operata de comisia centrala a facultatii, iar rezultatele vor fi afisate sub semnatura presedintelui comisiei in termen de cel mult 24 de ore de la incheierea probei.
Primele doua probe sunt comune pentru toate specializarile Facultatii Teoretice. Acestea vor fi apreciate cu note de la 1 la 10. Neprezentarea la una din aceste probe inseamna eliminarea din concurs.
La proba 3 (aptitudini) se acorda calificativul admis/respins.
Media finala a candidatului este media aritmetica a primelor doua probe de concurs.
Admiterea se face strict in ordinea descrescatoare a mediilor generale obtinute de candidati si in limita numarului de locuri pentru care se organizeaza concursul. Nota minima este 5.00 (cinci) pentru fiecare dintre primele doua probe de concurs.
Candidatii respinsi la Proba 3 (pentru specializarile Compozitie, Muzicologie sau Dirijat) vor fi clasificati, conform mediei primelor doua probe (comune), pentru specializarea Pedagogie muzicala.
Candidatii aflati sub linia de admitere pentru locurile finantate de la buget, dar care au obtinut cel putin nota 5.00 la fiecare dintre probele de concurs, pot fi inmatriculati, la cerere, pe locurile cu taxa de studiu. Cuantumul taxei va fi stabilit anual de Senatul Academiei de Muzica `Gh.Dima`.
Daca pe ultimul loc din cifra de scolarizare alocata specializarii respective figureaza mai multi candidati cu medii finale egale, se apeleaza la urmatoarele criterii de departajare (in ordine): a) nota obtinuta la proba scrisa; b) nota obtinuta la proba practica; c) media de la bacalaureat.
Contestatiile pot fi formulate numai pentru proba scrisa si vor fi adresate in scris Comisiei de admitere a Facultatii Teoretice in termen de 24 de ore de la afisarea rezultatelor la respectiva proba. Candidatul care a depus contestatie are dreptul de a continua concursul. Rezultatele obtinute ulterior de catre acesta vor fi luate in considerare in raport de solutionarea contestatiei.
Contestatiile vor fi solutionate in cel mult 48 de ore de la incheierea termenului de depunere. Rezultatul obtinut in urma solutionarii contestatiei este considerat definitiv.
Daca un candidat renunta la calitatea de student dobandita prin concurs, locul ramas liber se ocupa cu primul dintre candidatii reusiti fara loc, luand in calcul si criteriile de departajare in cazul mediilor egale.
Pentru perioada admiterii, Academia de Muzica `Gheorghe Dima` ofera cazare in camin, contra cost.
Explicatii si continutul probelor
1. Proba de solfegiu si vocalitate va contine:
a) – citirea la prima vedere a cate unui solfegiu in cheile sol si fa, in tonalitati cu pana la 4 alteratii inclusiv, in masura de 2, 3 sau 4 timpi;
b) – interpretarea unei piese vocale (fara acompaniament) la libera alegere a candidatului (lied, arie veche, cantec popular etc.).
2. Testul de Teoria muzicii si auz muzical are ca scop verificarea cunostintelor cu privire la intervale muzicale, acorduri, tonalitati, ritm si metru muzical, precum si verificarea auzului melodic si ritmic.
3. Proba de aptitudini (oral/scris/practic):
- pentru specializarea Compozitie – prezentarea de lucrari sau schite componistice proprii, interviu si verificarea disponibilitatilor componistice;
- pentru specializarea Muzicologie:
a. Istoria muzicii si Forme muzicale cu tematica din marile stiluri muzicale:
- Genurile si formele Barocului, Clasicismului, Romantismului muzical
- Programatismul muzical romantic
b. Termeni de specialitate muzicala
- pentru specializarea Dirijat – exemplificare gestica a unei parti dintr-o lucrare vocal-simfonica sau simfonica, la libera alegere a candidatului, cu material ilustrativ pe suport CD sau caseta audio.
Facultatea de Interpretare Muzicala
Descriere:
Academia de Muzica “Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca este institutie de învatamânt superior muzical de stat, cu misiune didactica si de cercetare.
În Academia de Muzica “Gheorghe Dima” procesul de învatamânt se desfasoara în limba româna; directiile specifice de cercetare sunt: creatia muzicala, interpretarea muzicala, cercetarea muzicologica, cercetarea interdisciplinara, organizarea si conducerea activitatilor muzicale (management muzical), consultanta în specialitate.
La Academia de Muzica “Gheorghe Dima” Facultatea de Interpretare Muzicala organizeaza urmatoarele studii universitare:
- studii universitare de licenta (4 ani, curs de zi), în specializarea:
– Interpretare muzicala
- studii universitare
– de masterat în arta muzicala (2 ani, curs de zi )
– de doctorat (3 ani , curs de zi si curs fara frecventa)
Conditiile de admitere prezentate în cele ce urmeaza – indiferent de ciclul de învatamânt – se refera în exclusivitate la candidatii cetateni români. Candidatilor nu li se impune limita de vârsta, indiferent de ciclul de învatamânt sau specializare.
Scolarizarea cu taxa a studentilor straini se aplica conform prevederilor legale.
ADMITERE 2008
Sustine studii universitare de licenta de 4 ani, cursuri la zi pentru specializarea Interpretare instrumentala la urmatoarele instrumente: vioara, viola, violoncel, contrabas, chitara clasica, harpa, flaut, oboi, clarinet, fagot, corn, trompeta, trombon, tuba, instrumente de percutie, pian, orga, clavecin.
Calendarul admiterii:
29 august – 2 septembrie 2008 inscrierea candidatilor
5 – 8 septembrie 2008 concursul de admitere
9 septembrie 2008 afisarea rezultatelor
PROBE DE EXAMEN LA SPECIALIZARILE FACULTATII DE INTERPRETARE MUZICALA
INTERPRETARE INSTRUMENTALA (vioara, viola, violoncel, contrabas, chitara clasica, harpa, flaut, oboi, clarinet, fagot, corn, trompeta, trombon, tuba, instrumente de percutie, pian, orga, clavecin)
Proba 1. Tehnica instrumentala si solfegiu (practic)
subproba a. game si arpegii
subproba b. studiu obligatoriu
subproba c. studiu prin sondaj
subproba d. solfegiu si formarea auditiva muzicala: se verifica nivelul de
performanta auditiva (solfegiu si reprezentare muzicala)
Proba 2. Interpretare (practic)
subproba a. lucrare obligatorie
subproba b. lucrare (lucrari) la alegerea candidatului
Programul ambelor probe va fi interpretat din memorie cu exceptia studiilor pentru sondaj. La specializarea Orga, piesele care se cer a fi executate din memorie vor fi specificate in mod expres.
Pentru specializarea Orga va fi pus la dispozitia candidatilor un registrant.
Comisia de concurs isi rezerva dreptul de a asculta parti din lucrari.
EXPLICATII SI CONTINUTUL PROBELOR
Vioara
1. Proba de tehnica instrumentala
a. O gama cu arpegiu, pana la 4 alteratii inclusiv – sistem Carl Flesch. Gama simpla va fi executata in tempo lent si rapid.
Duble coarde: terte, sexte, octave (4 legate pe trasatura de arcus), decime.
Tempoul minim al gamelor, exceptand decimele, va fi cca. M.M.:58-60 la doua duble.
b. Henri Wieniawski :L`ecole moderene op.10,studiul nr.5 `Alla Saltarella` , in Mib
c. Unul dintre urmatoarele studii pentru sondaj:
Jacob Dont Studii op.35 numerele:
– 3 in mi minor 0 – tempo minim M.M.: patrime 80
– 4 in Sol major – tempo minim M.M.: optime 80
– 5 in sol minor – tempo minim M.M.: optime 160
– 8 in Do major – tempo minim M.M.: patrime 66
– 16 in Fa diez minor – tempo minim M.M.: optime 152
– 17 in Re major – tempo minim M.M.: patrime 72
d. Solfegiu si formarea auditiva muzicala
2. Proba de interpretare
a. Joseph Haydn Concert Do major HobVII a:1 – partea I cu cadenta de Carl Flesch
b. Johann Sebastian Bach: Preludiu si Loure din Partita in Mi major BWV 1006, sau
Siciliana si Presto din Sonata sol BWV 1001, sau
Andante si Allegro din Sonata la BWV 1003, sau
Largo si Allegro din Sonata Do BWV 1005.
Viola
1. Proba de tehnica instrumentala
a. O gama cu arpegiu pana la 4 alteratii inclusiv cu duble coarde, dupa sistemul Carl Flesch. Tempoul minim al gamelor simple va fi cca. M.M.:56 la 2 duble.
b. Pierre Rode: Capriciul nr.18 in si b minor (minim M.M.:patrime cu punct=60)
c. Unul dintre urmatoarele studii:
Rodolphe Kreutzer: Studiul nr.27 in sol minor (minim M.M.: patrime = 76),
nr.36 in la minor (minim M.M.: patrime = 100),
nr.37 in sib (minim M.M.: patrime = 100),
nr.38 in Sol major (minim M.M.: patrime = 76)
Pierre Rode: Capriciul nr.2 in re minor (minim M.M.: patrime cu punct=72),
nr.8 in si minor (minim M.M.: patrime cu punct = 60)
d. Solfegiu si formarea auditiva muzicala
2. Proba de interpretare
a. Karl Stamitz: Concert Re major p.I ,cu cadenta
b. Johann Sebastian Bach: Sarabanda si Double din Partita I BWV 1002 sau
Siciliana si Presto din Sonata I BWV 1001
Violoncel
1. Proba de tehnica instrumentala
a. O gama cu arpegiu pana la 4 alteratii inclusiv, cu duble coarde, dupa sistemul Franz Simandl. Tempo-ul minim al gamelor va fi cca. M.M. = 52 la doua duble
b. David Popper: Studiul nr.7
c. Unul dintre urmatoarele studii: David Popper:Studiile nr. 5,6 ,9,10,16,17
d. Solfegiu si formarea auditiva muzicala
2. Proba de interpretare
a. Joseph Haydn: Concert Do major p.I – cu cadenta
b. Johann Sebastian Bach: Allemande si Courante din Suita a II-a in re minor BWV 1008, sau Allemande si Courante din Suita I in Sol major BWV 1007
Contrabas
1. Proba de tehnica instrumentala
a. O gama cu arpegiu pana la 4 alteratii inclusiv – dupa sistemul Franz Simandl.
Gama si arpegiile vor fi executate in tempo lent si rapid. La tempo-ul rapid, vor fi executate in detache, legato si staccato. Duble coarde in terte vor fi executate minimum M.M. = 60 la o dubla.
b. Franz Simandl: Studiul nr.1 in Mi bemol major
c. Unul dintre urmatoarele studii: J.E.Storch-32 Studii, caiet I nr.4, 6, 7,11,13, 17
d. Solfegiu si formarea auditiva muzicala
2. Proba de interpretare
a. Domenico Dragonetti: Concert in La major p.I
b. Doua parti dintre urmatoarele sonate preclasice:
Attilo Ariosti: Sonata in La major
Georg Friederich Haendel: Sonata in la minor
Georg Friederich Haendel: Sonata in sol minor
Georg Friederich Haendel: Sonata in re minor
Fesch, Willem de Weg: Sonata in mi minor
Henry Eccles: Sonata in la minor
Chitara clasica
1. Proba de tehnica instrumentala
a. O gama pana la 4 alteratii inclusiv, in terte, sexte, octave si arpegiu din Caietul de game de Constantin Andrei.
b. Heitor Villa-Lobos: Studiul nr.8
c. Unul dintre urmatoarele studii: Fernando Sor: Studii op.31, nr.13,14,15,16,21.
d. Solfegiu si formarea auditiva muzicala (solfegiile vor consta in linii melodice extrase din literatura muzicala [in cheile sol si fa], in tonalitati cu pana la doua alteratii inclusiv).
2. Proba de interpretare
a. Ferdinando Carulli: Concert in mi minor pentru chitara si orchestra p.I
b. Johann Sebastian Bach: Preludiu si Allemande din Suita I pentru violoncel solo BWV 1007 (transcriptie J.W.Duarte), sau
Johann Sebastian Bach : Preludiu-Presto si Allemanda din Suita I pentru lauta BWV 996.
Harpa
1. Proba de tehnica instrumentala
a. O gama in 4 octave, executata cu ambele maini, duble coarde, octave, sexte, decime, in doua tempouri: lent si rapid;arpegiul cu maini alternative (oct.VI-I), lent si rapid.
b. Nicolas Charles Bochsa: Studiul nr.30 din 50 studii pt.harpa
c. Un studiu din 8, alese de catre candidat, din Nicolas Charles Bochsa 50 studii pt.harpa (exceptand studiul obligatoriu)
d. Solfegiu si formarea auditiva muzicala
2. Proba de interpretare
a. Claude Debussy: Clair de lune (versiunea cu 5 bemoli)
b. Una dintre urmatoarele lucrari:
David Watkins: Mica suita
Gabriel Pierne: Impromptu-caprice
Camille Saint-Saens: Fantezie
Flaut
1. Proba de tehnica instrumentala
a. O gama cu arpegii pana la 7 alteratii inclusiv, in detache, staccato, legato, pe toata intinderea instrumentului, in tempo miscat (M.M.: patrimea cca. 120)
b. Eenesto Köhler: Studiul nr.1 din Studii op.75
c. Unul dintre urmatoarele studii: Ernesto Köhler: Studii op.75, nr. 2,3,4,5, 6,7,8,9,10.
d. Solfegiu si formarea auditiva muzicala
2. Proba de interpretare
a. Wolfgang Amadeus Mozart: Concert in Sol major K.V. 313
b. Una dintre urmatoarele lucrari:
Johann Sebastian Bach: Sonata in Mi major BWV 1035
Johann Sebastian Bach: Sonata in mi minor BWV 1034
George Enescu: Cantabile si Presto
Sigismund Toduta: Sonata I pentru flaut si pian
Oboi
1. Proba de tehnica instrumentala
a. O gama cu arpegii pana la 7 alteratii inclusiv, in detache, staccato, legato, pe toata intinderea instrumentului, in tempo miscat (M.M.: patrimea cca. 120)
b. Franz Wilhelm Ferling: Preludiul nr.13 si Studiul nr.15 din 144 Preludii si Studii pentru oboi.
c. Una dintre urmatoarele grupe de Preludii si Studii de W.Ferling:
1 si 3; 4 si 6; 7 si 9; 10 si 12; 16 si 18; 23 si 24; 25 si 27; 29 si 30; 55 si 57.
d. Solfegiu si formarea auditiva muzicala
2. Proba de interpretare
a. Joseph Haydn: Concert in Do major
b. Una dintre sonatele pentru oboi si basso continuo de Georg Friederich Haendel (do minor sau sol minor) sau Georg Phillip Telemann:
Sonata in sol minor pt.oboi si basso continuo (Tafelmusik 1733, III, nr.5)
Clarinet
1. Proba de tehnica instrumentala
a. O gama cu arpegii pana la 7 alteratii inclusiv, in detache, staccato, legato, pe toata intinderea instrumentului, in tempo miscat (M.M: patrimea 120)
b. Paul Jeanjean – Studiul nr.16 din Studii progresive vol I (Editia Leduc)
c. Unul din urmatoarele studii – Paul Jeanjean – Studii progresive vol I
(Editia Leduc) nr.1,3,6,7,8,12,14,18,19,20
d. Solfegiu si formarea auditiva muzicala
2. Proba de interpretare
a. Franz Vincenz Krommer-Kramar – Concert op.36 in Mib major
b. Una dintre urmatoarele lucrari:
Eugen Bozza: Fantezie italiana
Henri Rabaud :Solo de concurs.
Darius Milhaud : Duo Concertant
Stan Golestan : Egloga
Andre Messager : Solo de concurs
Fagot
1. Proba de tehnica instrumentala
a. O gama cu arpegii pana la 7 alteratii inclusiv, in detache, staccato, legato, pe
toata intinderea instrumentului, in tempo Allegro (M.M.: patrimea cca. 120)
b. Ludwig Milde: Studii op.26, Studiul nr.7 din Caietul I
c. Unul dintre urmatoarele studii:
Ludwig Milde –Studii op.26, Caietul I : nr. 1, 2, 3, 4, 5, 6, 8, 9, 10, 11
d. Solfegiu si formarea auditiva muzicala
2. Proba de interpretare
a. Wolfgang Amadeus Mozart: Concert in Si bemol major K.V.191
b. Una dintre urmatoarele lucrari:
Benedetto Marcello: Sonata in mi minor
Antonio Vivaldi: Sonata nr.5 in mi minor
Corn
1. Proba de tehnica instrumentala
a. O gama cu arpegii pana la 7 alteratii inclusiv, in detache, staccato, legato, pe
toata intinderea instrumentului, in tempo miscat (M.M.: patrimea cca. 120)
b. Maxim Alphonse: Studiul nr.9 din Caietul IV, tema cu variatiunile II, III, VI
c. Unul dintre urmatoarele studii:
Maxim Alphonse: Studiile nr. 2, 5, 6, 12,16,18,27,29,33,din Caietul III
d. Solfegiu si formarea auditiva muzicala
2. Proba de interpretare
a. Wolfgang Amadeus Mozart: Concert nr.2 in Mi bemol major K.V.447
b. Una dintre urmatoarele lucrari:
Paul Hindemith: Sonata in Fa major pt.corn si pian
Ludwig van Beethoven: Sonata op.17 in Fa major
Trompeta
1. Proba de tehnica instrumentala
a. O gama cu arpegii pana la 7 alteratii inclusiv, in detache, staccato, legato, pe toata intinderea instrumentului, in tempo miscat (M.M.: patrimea cca. 120)
b. Oscar Böhme: Studiul nr.1
c. Unul dintre urmatoarele studii:
Jean Baptiste Arban – Studii caracteristice -nr.6, O.Böhme -studiul nr.8,
S.Bolotin – studiul nr.29, S.Balasanian – studiile nr.12, 28,
L.Livtak – studiul nr.4, Suren Berdiev – studiul nr.8
Dimitri Ghinetinski studiile nr.14, 16
d. Solfegiu si formarea auditiva muzicala
2. Proba de interpretare
a. Joseph Haydn: Concert in Mi bemol major partea I si II
b. Una dintre urmatoarele lucrari:
George Enescu: Legenda
Georg Friederich Haendel: Sonata a VI-a
Trombon
1. Proba de tehnica instrumentala
a. O gama cu arpegii pana la 7 alteratii inclusiv, in detache, staccato, legato, pe toata intinderea instrumentului, in tempo miscat (M.M.: patrimea cca. 120)
b. Victor Blajevici: Studiul nr.3 (39) in La major din Caietul II
c. Unul dintre urmatoarele studii:
Felix Vobaron: 34 de studii: Studiile nr.: 1, 2, 3, 4,5, 6, 7, 12, 15, 17
d. Solfegiu si formarea auditiva muzicala
2. Proba de interpretare
a. Ferdinand David: Concertino in Mi bemol major
b. Una dintre urmatoarele lucrari:
Benedetto Marcello: Sonatele I,II,III,IV (transcrieri violoncel)
Camille Saint-Saëns: Cavatina
Vasile Jianu: Sonatina pt. trombon si pian
Radu Bacalu : Impresii Ostinato
Constantin Ripa : Tulnic
Tuba
1. Proba de tehnica instrumentala
a. O gama cu arpegii pana la 7 alteratii inclusiv, in detache, staccato, legato, pe toata intinderea instrumentului, in tempo miscat (M.M.: patrimea cca. 120)
b. Victor Blajevici: Studiul nr.50 din Caietul 70 de studii
c. Unul dintre urmatoarele studii:
Victor Blajevici: din Caietul 70 de studii – studiile nr. 15,16,17,18,19,20, 21, 22, 23, 24.
d. Solfegiu si formarea auditiva muzicala
2. Proba de interpretare
a. Alexei Lebedev: Allegro de concert ,Fa major – pentru tuba si pian
b. Una dintre urmatoarele lucrari:
Benedetto Marcello: Sonatele I,II,III,IV (transcrieri violoncel)
Franz Danzi: Sonata in Mi bemol major op.28 (transcriptie de la corn)
Eugene Bozza: Allegro si Finale
Radu Bacalu : Impresii Ostinato (transcriere de la trombon)
George Paunescu : Nocturna (transcriere de la corn)
Instrumente de percutie
1. Proba de tehnica instrumentala
a. O gama cu arpegii pana la 7 alteratii inclusiv, executata la marimba, pe toata intinderea instrumentului, in tempo miscat (M.M.: patrimea cca. 132)
b. Jan Zegalski: Studiul nr.1 din Metoda – 30 studii pentru 4 timpani
c. Unul dintre urmatoarele studii:
Osadciuk: Studiile nr.1,2,3,4,5 din Studii pentru toba mica.
d. Solfegiu si formarea auditiva muzicala
2. Proba de interpretare
a. Maurice Jarre: Suite ancienne I-IV-V (Toccata, Courante, Rigaudon)
b. Una dintre urmatoarele lucrari:
Marimba:Johann Sebastian Bach: Suita I in Sol major BWV 1007 (transcriptie violoncel)
Johann Sebastian Bach: Concert in la minor BWV 1041 (transcriptie vioara)
Antonio Vivaldi: Primavara op.8 nr.1 din Ciclul de concerte Anotimpurile
Antonio Vivaldi: Vara op.8 nr.2 din Ciclul de concerte Anotimpurile
Pian
1. Proba de tehnica instrumentala
a. O gama pana la 7 alteratii inclusiv, executata in paralel si in sens contrar, in terte, sexte, decime, octave, cu apregiile mari si acordurile corespunzatoare
b. Frederic Chopin – Un studiu obligatoriu
c. Unul dintre urmatoarele studii :
Franz Liszt – un studiu
Carl Czerny – un studiu (din op.740 caietele III,IV,V,sau op.365) si
d. Solfegiu si formarea auditiva muzicala
2. Proba de interpretare
a. Johann Sebastian Bach: Preludiu si Fuga .
b. O sonata de Joseph Haydn, Wolfgang Amadeus Mozart sau
Ludvig van Beethoven, si o lucrare romantica
N.B. – In cazul in care programul celor doua probe depaseste 40 de minute, comisia isi rezerva dreptul de a asculta parti din lucrari (pentru specializarea Pian)
Orga
1. Proba de tehnica instrumentala
a. O gama pana la 7 alteratii inclusiv, executata la pian in paralel si in sens contrar, in terte, sexte, decime, octave, cu apregiile mari si acordurile corespunzatoare.
b. Johann Sebastian Bach: Pedalexercitium (din memorie)
c. Johann Sebastian Bach: doua din zece corale pregatite de candidat din Orgelbüchlein
d. Solfegiu si formarea auditiva muzicala
2. Proba de interpretare
a. Johann Sebastian Bach: Canzona in re minor BWV 588
b. O piesa din repertoriul romantic sau modern (avand durata maxima de 10 minute) si o piesa (la alegere) din repertoriul preclasic, exceptand Johann Sebastian Bach.
N.B. – Cu exceptia studiului obligatoriu, toate piesele se pot canta din note (pentru specializarea Orga)
Clavecin
1. Proba de tehnica instrumentala
a. O gama pana la 7 alteratii inclusiv, executata in paralel si in sens contrar, in terte, sexte, decime, octave, cu arpegiile mari si acordurile corespunzatoare.(pot fi executate la pian, daca candidatul doreste)
b. François Couperin: din 2-emè Ordre: Les Papillons
c. Johann Sebastian Bach: Inventiuni la 2 sau 3 voci
– doua din 10 inventiuni pregatite de candidat
d. Solfegiu si formarea auditiva muzicala
2. Proba de interpretare
a. Johann Sebastian Bach: Preludiu si fuga in Do major BWV 846 din Clavecinul bine temperat vol.I
b. 2 piese din urmatoarele zone stilistice diferite:
– barocul timpuriu (pana cca. 1700: Georg Muffat, Girolamo Frescobaldi, Jan Pieterszon Sweelinck, Dietrich Buxtehude, Louis Couperin, Jean Henri d`Anglebert…)
- a doua jumatate a sec. 18 (Carl Philip Emanuel Bach, Joseph Haydn…)
Pentru toate specializarile:
Subproba d)
– solfegiu si formarea auditiva muzicala va consta din:
– solfegierea unei linii melodice de dimensiunea unui lied bi-tristrofic;
– verificarea memoriei muzicale prin redarea cu note a unei linii melodice scurte:
– verificarea auzului armonic; recunoasterea de acorduri (in pozitie stransa si larga) si a unor relatii acordice;
ADMITERE 2008 Observatii
1. Concursul de admitere la ciclul de studii universitare de licentaeste conceput sa evalueze aptitudinile si nivelul de pregatire teoretico-practica ale candidatilor, corespunzatoare specializarilor pentru care acestia opteaza.
2. Fiecare proba are caracter eliminatoriu (minimum 5). Neprezentarea la una din probe atrage dupa sine eliminarea din concurs. Neprezentarea la una din subprobe se noteaza cu 0 (zero). Nota unei probe consta in media aritmetica a notelor obtinute la componentele probei respective. Fiecare membru al comisiei va nota subprobele cu note intregi (de la 1 la 10). Notarile membrilor comisiei la fiecare subproba nu vor avea diferente mai mari de doua puncte.
3. Media finala a candidatului este media aritmetica a notelor obtinute la probele de concurs. Daca pe ultimul loc din cifra de scolarizare alocata specializarii respective figureaza mai multi candidati cu medii finale egale, se apeleaza la urmatoarele criterii de departajare (in ordine):
a) nota obtinuta la proba de interpretare;
b) media generala obtinuta la examenul de bacalaureat;
c) media generala a anilor de liceu.
Locurile ramase libere de la bugetul de stat se vor redistribui conform mediei dupa cum urmeaza :
1 – in catedra
2 – in facultate
3 – in institut
in functie de hotarârea Comisiei centrale de admitere.
4. La probele practice, rezultatele obtinute de catre candidati vor fi afisate dupa incheierea probelor respective.
5. Academia de Muzica “Gheorghe Dima” se obliga sa ofere ore de pregatire contra cost (instrument si acompaniament), la solicitarea candidatilor si numai dupa depunerea de catre acestia a dosarului de inscriere. De asemenea, se pot oferi ; programare pentru acomodarea cu sala ( pentru candidatii pianisti si organisti ) precum si contra cost , sali pentru studiu individual. Deoarece Academia de Muzica “Gheorghe Dima “ asigura acompaniatori, candidatii nu vor veni in concurs cu acompaniatori externi.
6. Contestatiile pot fi formulate numai la probele scrise. La probele orale sau practice nu se admit contestatii.
7. inscrierea candidatilor se face la secretariatele facultatilor, pe baza unui dosar ce va cuprinde:
- fisa-tip de inscriere – care se primeste de la secretariatele facultatilor – completata si semnata de catre candidat;
- diploma de bacalaureat, sau diploma echivalenta cu aceasta, in original; in cazul in care candidatul s-a inscris pentru concurs si la o alta facultate, in locul diplomei de bacalaureat, va anexa o copie legalizata si copia legitimatiei de concurs la prima facultate, care se autentifica dupa original de catre secretariatul la care se face inscrierea;
- certificat de nastere in fotocopie (xerox);
- adeverinta medicala tip eliberata de medicul de familie;
- patru fotografii 3/4 color (tip buletin de identitate);
- adeverinta din care sa rezulte calitatea de student integralist (pentru studentii care se inscriu la a doua specializare) si diploma de bacalaureat in copie legalizata (originalul ramânând la prima facultate);
- diploma de licenta, diploma echivalenta cu aceasta sau diploma de absolvire (pentru absolventii care se inscriu la a doua specializare), insotita de fotocopie (xerox);
- chitanta care sa ateste plata taxei de admitere. Taxa de admitere se stabileste de catre Senatul Academiei. Taxa de admitere NU se returneaza in cazul in care candidatul se retrage din concurs. Pentru candidatii care se inscriu la mai multe specializari in cadrul Academiei de Muzica “Gheorghe Dima”, taxa de admitere se plateste o singura data. Sunt scutiti de plata taxei de admitere: copiii personalului didactic (in activitate, pensionar sau decedat), copiii personalului auxiliar si administrativ al Academiei de Muzica “Gheorghe Dima”, copiii orfani de ambii parinti si cei proveniti de la casele de copii sau din plasament familial.
- diplome de laureat, concursuri (fotocopie xerox)
- certificat de casatorie in fotocopie (xerox), daca este cazul.
La inscriere candidatii vor avea asupra lor un act de identitate (buletin, pasaport).
8. La depunerea dosarului de inscriere, candidatii vor primi legitimatii de concurs, singurul act pe baza caruia vor avea acces in institutie.
9. Pentru perioada admiterii, Academia de Muzica “Gheorghe Dima” ofera cazare in camin, contra cost. Pentru perioada studiilor, cazarile in camin se fac in ordinea descrescatoare a mediilor, conform reglementarilor interne.
10. Candidatii admisi peste limita locurilor subventionate de la bugetul de stat pot beneficia, la cerere, de scolarizare cu taxa. Cuantumul taxei va fi stabilit de catre Senatul Academiei de Muzica “Gheorghe Dima” Cluj-Napoca.
11. Un candidat declarat admis poate urma o singura specializare pe loc finantat de la bugetul de stat, pentru durata normala de studii. Candidatul admis la mai multe specializari este obligat sa opteze pentru specializarea la care doreste sa fie finantat de la bugetul de stat.
Facultatea de Arta Scenica
ADMITERE 2008
Sustine studii universitare de licenta de 4 ani, cursuri la zi pentru specializarile Canto, Regie de teatru muzical, Regie coregrafica si Pedagogie coregrafica.
Calendarul admiterii:
29 august – 2 septembrie 2008 inscrierea candidatilor
5 – 8 septembrie 2008 concursul de admitere
9 septembrie 2008 afisarea rezultatelor
Admiterea la specializarile Facultatii de Canto si Arta scenica
Studii universitare de licenta
Specializari:
– Canto
– Regie de teatru muzical
– Regie coregrafica
– Pedagogie coregrafica
CONTINUTUL SI DESFASURAREA ADMITERII
CANTO
Proba 1. Aptitudini vocale si solfegiu (practic)
a. vocaliza
b. o lucrare la alegerea candidatului
c. recitarea unei poezii la alegerea candidatului
d. solfegiu
Proba 2. Interpretare (practic)
Explicatii si continutul probelor:
1.d. Solfegiile vor consta in linii melodice extrase din literatura muzicala (in cheile sol si fa, in tonalitati cu pana la doua alteratii inclusiv).
2. Repertoriul va cuprinde 4 arii si 4 lieduri, dintre care cel putin doua lucrari trebuie sa apartina creatiei muzicale romanesti. Lucrarile apartinand creatiei muzicale universale pot fi interpretate in original sau in limba romana. Intregul program va fi executat din memorie, cu acompaniament.
REGIE TEATRU MUZICAL
Proba 1. Aptitudini regizorale si cunostinte muzicale:
a. lectura interpretata a unui text literar (practic)
b. improvizatie scenica pe un fragment muzical impus (practic)
c. exprimarea printr-o miscare sau postura corporala a unei stari, a unui sentiment, a unei
emotii etc. (practic)
d. elaborarea unei scurte povestiri inspirate de o imagine (oral)
e. elemente de baza ale teoriei muzicii (oral)
Proba 2. Dezvoltarea regizorala a unui fragment muzical:
a. sustinerea conceptiei regizorale a unei scene de opera sau opereta (practic)
b. verificarea cunostintelor de cultura teatral-muzicala (oral)
Explicatii si continutul probelor:
1.a. Textul (poezie, teatru sau proza din literatura nationala sau universala) va fi indicat de catre comisie si va fi interpretat la prima vedere.
1.b. Fragmentul muzical, apartinand repertoriului national sau universal va fi indicat de catre comisie. Candidatul va asculta respectivul fragment de doua ori dupa care va expune comisiei scenariul imaginat. Candidatul poate utiliza miscarea corporala pentru a se exprima precum si obiecte din sala de concurs, pe post de recuzita sau decor.
1.c. Comisia va indica o stare, o emotie sau un sentiment pe care candidatul va trebui sa-l exprime non-verbal, printr-o miscare sau postura corporala.
1.d. Candidatul va trage la sorti o imagine pe baza careia va trebui sa elaboreze o scurta povestire (pe care o va expune oral).
1.e. Se vor verifica cunostintele generale cu privire la: intervale,
tonalitati, ritm, metru, tempo, dinamica, expresie.
2.a. Candidatul va pregati 3 scene din din 3 opere (operete) diferite, iar la recomandarea comisiei va sustine una dintre acestea. Sustinerea candidatului se va face oral, pe baza unui dosar continand:
– date despre opera studiata (etapa stilistica careia ii apartine, genul operei, subiectul operei, structura operei etc.)
– conceptia regizorala asupra scenei alese pentru prezentare
– conceptia vizuala asupra spectacolului si, respectiv a scenei alese, prezentata in imagini (fotografii sau reproduceri dupa opere de arta sau schite proprii etc.)
Un astfel de dosar se va intocmi pentru fiecare dintre cele 3 lucrari alese pentru a fi prezentate comisiei, la acesta proba.
Dosarele cu fragmentele pregatite vor fi prezentate in doua exemplare din care, in urma examenului, unul va ramane la secretariatul facultatii.
2.b. Se vor verifica cunostintele de natura istorica, stilistica,
estetica si dramaturgica asupra perioadei secolelor XVII-XX.
BIBLIOGRAFIE:
Bibliografie obligatorie pentru proba 1.c.:
GIULEANU, Victor – Tratat de teoria muzicii, Editura Muzicala, Bucuresti, 1986
Bibliografie orientativa pentru proba 2.a.:
STANISLAVSKI, K.S. – Munca actorului cu sine insusi, Editura de Stat pentru Literatura si Arta, Bucuresti (Moscova, 1951)
STANISLAVSKI, K.S. – Viata mea in arta, Editura Cartea Rusa, Bucuresti,1958
GORCEAKOV, N. – Lectiile de regie ale lui Stanislavski, Editura pentru Literatura si Arta, 1952
Bibliografie orientativa pentru proba 2.b.:
STEFANESCU, Ioana – O istorie a muzicii universale, vol. I-IV, Editura Fundatiei Culturale Romane, Bucuresti, 1995 (vol.I), 1996 (vol.II), 1998 (vol.III), 2002 (vol.IV)
SCHUBART, C.F.D. – O istorie a muzicii universale – de la inceputuri pana in secolul al XVIII-lea (trad. din limba germana de Philomena Osanu), Editura Muzicala, Bucuresti, 1983
SAVA, Iosif – RUSU, P. – Istoria muzicii in date, Editura Muzicala, Bucuresti, 1983
SBARCEA, George – Opereta si lunga ei poveste, Editura Muzicala, Bucuresti, 1985
SBARCEA, George – O strada cu cantec sau povestea musicalului, Editura Muzicala, 1979
CONSTANTINESCU, G.-CARAMAN-FOTEA, D.-CONSTANTINESCU, G. – SAVA, I. – Ghidul de opera, Editura Muzicala, Bucuresti, 1971
REGIE COREGRAFICA
Proba 1. Aptitudini coregrafice si cunostinte muzicale:
a. interpretarea unui fragment coregrafic dintr-o capodopera a
baletului universal. Prezentarea va fi realizata dupa varianta clasica (practic, cu poante,
respectiv cu pantofi de caracter)
b. improvizatie coregrafica pe un fragment muzical impus (practic)
c. elaborarea unei scurte povestiri inspirate de un framgment muzical apartinand
repertoriului universal (oral)
d. elemente de baza ale teoriei muzicii (oral)
Proba 2. Dezvoltarea regizoral-coregrafica a unui fragment muzical:
a. sustinerea conceptiei regizorale a unei scene coregrafice dintr-un balet, o opera/opereta sau musical (practic)
b. verificarea cunostintelor de cultura teatral-muzicala si istoria dansului (oral)
Explicatii si continutul probelor:
1.a. Fragmentul coregrafic va fi ales si pregatit de catre candidat.
Candidatii se vor prezenta cu fragmentul muzical ales imprimat pe caseta audio ce va fi
prezentat la proba de examen. Prezentarea va fi realizata dupa varianta clasica (practic,
cu poante, respectiv cu pantofi de caracter)
1.b. Fragmentul muzical va fi indicat de catre comisie si va apartine repertoriului universal,
clasic si modern.
1.c. Fragmentul muzical, apartinand repertoriului national sau universal va fi indicat de catre
comisie. Candidatul va asculta respectivul fragment de doua ori si apoi va trebui sa
elaboreze o scurta povestire (pe care o va prezenta oral).
1.d. Se vor verifica cunostintele generale cu privire la: intervale, tonalitati, ritm, metru,
tempo, dinamica, expresie.
2.a. Candidatul va pregati 3 scene din din 3 balete diferite, iar la recomandarea comisiei va sustine una dintre acestea. Sustinerea candidatului se va face oral, pe baza unui dosar continand:
– date despre baletul studiat (etapa stilistica careia ii apartine, genul baletului, subiectul baletului, structura baletului etc.)
– conceptia regizorala asupra scenei alese pentru prezentare. Aceasta scena va fi, de asemenea, ilustrata si prin limbaj coregrafic.
– conceptia vizuala asupra spectacolului si, respectiv a scenei alese, prezentata in imagini (fotografii sau reproduceri dupa opere de arta sau schite proprii etc.)
Un astfel de dosar se va intocmi pentru fiecare dintre cele 3 lucrari alese pentru a fi prezentate comisiei, la acesta proba.
Dosarele cu fragmentele pregatite vor fi prezentate in doua exemplare din care, in urma examenului, unul va ramane la secretariatul facultatii.
2.b. Se vor verifica cunostintele de natura istorica, stilistica estetica si dramaturgica asupra
perioadei secolelor XVIII-XX si cunostinte privind istoria dansului incepand cu
Renasterea
PEDAGOGIE COREGRAFICA – COREOLOGIE
Proba 1. Aptitudini coregrafice si cunostinte muzicale:
a. interpretarea unui fragment coregrafic dintr-o capodopera a
baletului universal. Prezentarea va fi realizata dupa varianta clasica (practic, cu poante,
respectiv cu pantofi de caracter)
b. improvizatie coregrafica pe un fragment muzical impus (practic)
c. verificarea cunostintelor legate de vocabularul baletului clasic (oral)
d. elemente de baza ale teoriei muzicii (oral)
Proba 2 Verificarea cunostintelor de cultura teatral-muzicala si istoria
dansului (oral)
Explicatii si continutul probelor:
1.a. Fragmentul coregrafic va fi ales si pregatit de catre candidat.
Candidatii se vor prezenta cu fragmentul muzical ales imprimat pe
caseta audio ce va fi prezentat la proba de examen. Prezentarea va fi realizata dupa
varianta clasica (practic, cu poante, respectiv cu pantofi de caracter).
1.b. Fragmentul muzical va fi indicat de catre comisie si va apartine
repertoriului universal clasic sau modern.
1.c. Verificarea consta in traducerea si explicarea elementelor din vocabularul de dans.
1.d. Se vor verifica cunostintele generale cu privire la: intervale,
tonalitati, ritm, metru, tempo, dinamica, expresie.
2. Se vor verifica cunostintele de natura istorica, stilistica,
estetica si dramaturgica asupra perioadei secolelor XVII-XX si
a cunostintelor privind istoria dansului incepand cu Renasterea.
NOTA: Candidatii se pot inscrie la ambele specializari (mentionand prioritatea).
In aceste conditii candidatii se vor prezenta la toate probele
de concurs.
BIBLIOGRAFIE :
Bibliografie obligatorie pentru proba 1.c.:
GIULEANU, Victor – Tratat de teoria muzicii, Editura Muzicala, Bucuresti, 1986
Bibliografie obligatorie pentru proba 2:
URSEANU, Tilde – Istoria dansului, Editura Muzicala a Uniunii Compozitorilor, Bucuresti, 1985
DRIMBA, Ovidiu – Istoria culturii si civilizatiei
HOFFMAN, Alfred – Drumul operei
PANDOLFI, Vitto – Istoria teatrului
PREGATIRI pentru specializarile: REGIE TEATRU MUZICAL, REGIE COREGRAFICA si PEDAGOGIE COREGRAFICA vor fi organizate in cadrul Academiei de Muzica Gh. Dima, in prima sambata a fiecarei luni, incepand cu luna martie.
