Facultati Romania, Facultati Bucuresti, Facultati Iasi, Facultati Cluj

Scrisoare deschisă către Ministerul Educaţiei Cercetării şi Tineretului şi către Universităţile din România

Având în vedere că examenul de bacalaureat reprezintă unul dintre criteriile de selecţie a candidaţilor la Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti, Consiliul facultăţii a luat în discuţie, în data de 7 iulie 2008, diversele disfuncţionalităţi ale acestui examen naţional, semnalate de opinia publică şi de mass-media în ultima vreme.

În acest sens, în urma discuţiilor purtate în Consiliu, s-a ajuns la următoarele concluzii:

1. În ciuda încercărilor repetate de restructurare, examenul de bacalaureat îşi pierde, în fiecare an, relevanţa şi credibilitatea.
2. În forma actuală de desfăşurare, cu subiectele afişate electronic pe Internet, bacalaureatul perturbă grav activitatea didactică din ultimii ani de liceu, favorizează memorarea mecanică şi stimulează fraudarea probelor scrise.
3. Este necesară o reformă de profunzime a examenului de bacalaureat, în elaborarea căreia ar trebui implicaţi specialiştii din învăţământ şi beneficiarii acestuia.
4. Facultatea de Litere iniţiază o dezbatere interuniversitară şi invită instituţiile de învăţământ superior din România să-şi exprime public punctul de vedere în această privinţă.

CUM OPTEZ PENTRU UN LOC LA FACULTATEA DE LITERE?

Pasul 1

Consult informaţiile publicate la avizier/pe site (www.unibuc.ro/ro/fac_litr_ro).

Pasul 2

Dacă doresc informaţii suplimentare, apelez la Biroul de consiliere ( Sala de Consiliu, în perioada 30 iulie-3 august , între orele 9.00 și 14.00, de miercuri până sâmbătă, și între orele 9.00-12.00, duminică).

Pasul 3

Dacă optez pentru un loc bugetar merg la Amfiteatrul Odobescu sau Amfiteatrul Bălcescu , primesc şi completez FORMULARUL-BUGET şi îl depun împreună cu DIPLOMA DE BACALAUREAT în original.

Pasul 4

Dacă optez (şi) pentru locuri cu taxă achit AVANSUL de 500 RON pentru fiecare specializare, la casieria Universităţii din Bucureşti, Bdul M. Kogălniceanu nr. 36-46, în zilele lucrătoare, între orele 9.00 și 14.00.

Pasul 5

Mă prezint cu chitanţa la Amfiteatrul Odobescu sau Amfiteatrul Bălcescu şi completez FORMULARUL-TAXĂ pe care îl depun împreună cu o copie xerox după chitanţa de plată a acontului.

Trebuie să am chitanţa în original şi în copie xerox: copia o las la dosar; chitanţa o arăt şi o păstrez pentru eventuala cerere de restituire a taxei, în cazurile prevăzute de instrucţiuni (admiterea pe un loc la buget la specializarea pentru care s-a depus acontul; neadmiterea pe locurile cu taxă la specilizarea pentru care s-a depus acontul).

Informaţii privind exprimarea opţiunilor

• Cine are drept de opţiune?

Pentru specializările cu admitere prin concurs de dosare ( Limba şi literatura română – limbă şi literatură străină , Asistenţă managerială şi secretariat , Biblioteconomie , Etnologie ) pot opta pentru ocuparea unui loc bugetar sau cu taxă toţi candidaţii înscrişi.

Pentru specializările cu examen scris ( Comunicare şi relaţii publice , Studii europene ) pot opta pentru ocuparea unui loc bugetar sau cu taxă toţi candidaţii cu medie egală sau mai mare de 5.00.

• Cum se face repartizarea locurilor?

Atât locurile bugetare, cât şi cele cu taxă din cadrul fiecărei specializări sunt repartizate în funcţie de opţiunile candidaţilor, în ordinea descrescătoare a mediilor de concurs, până la ocuparea locurilor disponibile.

• Pot opta pentru mai multe specializări?

Da. Dacă în urma clasării, în ordinea mediilor, nu te afli pe o poziţie care să îţi asigure certitudinea ocupării unui loc bugetar la specializarea dorită, poţi opta pentru un loc bugetar la mai multe şi chiar la toate specializările la care te-ai înscris, indicând pe formularul de buget ordinea preferinţelor. Pentru ocuparea unui loc cu taxă, poţi opta pentru oricare dintre specializările la care te-ai înscris.

• Pot opta şi pentru un loc bugetar şi pentru un loc cu taxă la aceeaşi specializare?

Da. În cazul în care vei obţine un loc bugetar, opţiunea pentru un loc cu taxă îţi va fi anulată şi ţi se va restitui acontul (minus un comision de 10%).

Poţi, de asemenea, să optezi iniţial doar pentru un loc bugetar şi, după afişarea rezultatelor, în cazul în care nu l-ai obţinut, poţi opta pentru un loc cu taxă, pe 4 şi pe 5 august.

• Ce se întâmplă dacă depăşesc termenele de depunere a opţiunilor?

Candidaţii care nu şi-au depus opţiuni în termenele anunţate sunt consideraţi retraşi din concurs şi îşi pierd dreptul de ocupare a unui loc bugetar sau cu taxă. În cazul în care rămân locuri neocupate după 3 august ( la buget) sau 5 august ( cu taxă), se vor putea depune opţiuni în sesiunea de admitere din luna septembrie.

• Cum îmi pot estima şansele de ocupare a unui loc bugetar sau cu taxă la specializarea / specializările la care m-am înscris?

Îţi poţi estima şansele de ocupare a unui loc bugetar sau cu taxă la specializarea / specializările la care te-ai înscris urmărind dinamica zilnică a depunerii opţiunilor şi dinamica examenului de admitere din anii precedenţi, afişate la avizierul Facultăţii de Litere şi pe internet (www.unibuc.ro/ro/fac_litr_ro).

Pentru orice informaţii legate de depunerea opţiunilor, te poţi adresa, în perioada 30 iulie – 3 august, Biroului de consiliere (Facultatea de Litere, Sala de Consiliu), între orele 9.00 şi 14.00 (de miercuri până sâmbătă) şi între 9.00 şi 12.00 (duminică).

• Statutul de student înmatriculat pe un loc bugetar/cu taxă se păstrează pe tot parcursul studiilor de licenţă?

Nu. La finalul fiecărui an universitar se face reclasificarea studenţilor, în funcţie de rezultatele obţinute. Prin această reclasificare, studenţii admişi iniţial pe locuri cu taxă pot ocupa în continuare locuri bugetare şi invers.

• În ce situaţii mi se restituie avansul depus pentru ocuparea unui loc cu taxă?

Avansul depus se restituie în cazul în care ai ocupat un loc bugetar la specializarea pentru care ai depus avansul sau în cazul în care nu te-ai încadrat în numărul de locuri cu taxă disponibile la specializarea respectivă.

• Se pot face suplimentări de locuri?

Suplimentarea locurilor bugetare nu depinde de Facultatea de Litere . Ar putea fi suplimentate locurile bugetare numai dacă Universitatea din Bucureşti ar redistribui către Facultatea de Litere, în luna septembrie, locuri rămase neocupate la alte facultăţi. Locurile cu taxă pot fi suplimentate, în funcţie de solicitări, cu maximum 50% faţă de cifra anunţată iniţial.

• Când îmi pot retrage dosarul de concurs?

După afişarea rezultatelor finale, îţi poţi retrage dosarul de concurs în perioadele 04.08 – 08.08.2008 şi 25.08 – 29.08.2008, între orele 9.00 – 14.00. În luna septembrie nu se mai fac restituiri de dosare.

Înscrierea la concursul de admitere

Candidaţii se pot înscrie la una sau mai multe specializări din cadrul Facultăţii de Litere. Candidaţii care doresc să se înscrie la mai multe specializări trebuie să depună câte un dosar complet pentru fiecare specializare.

Înscrierea la concurs se face pe baza unui dosar cuprinzând următoarele acte:

1. diploma de bacalaureat sau diploma echivalenă cu aceasta, în copie legalizată la notariat, copie legalizată după foaia matricolă pentru candidaţii care se înscriu la specializările cu concurs de dosare (absolvenţii care au dat bacalaureatul în sesiunea 2008 vor aduce o adeverinţă de la liceu care atestă calitatea de absolvent, precizând totodată media la bacalaureat, media notelor la limba română în cei patru ani de liceu şi media notelor la prima limbă străină pentru cei patru ani de liceu);
2. certificatul de naştere, în copie legalizată;
3. certificatul de căsătorie în copie legalizată (unde este cazul);
4. adeverinţa medicală tip de la medicul de familie, din care să rezulte că este apt pentru specializarea la care candidează;
5. trei fotografii tip buletin de identitate;
6. B.I. sau C.I. în copie xerox;
7. chitanţă de plată a taxei de admitere (150 lei pentru prima specializare; 100 lei pentru a doua specializare; 50 lei pentru următoarele specializări);
8. un dosar plic;
9. formular-tip, primit de la Comisia de înscriere în ziua înscrierii;
10. candidaţii din Republica Moldova vor depune şi o copie simplă după paşaport;
11. numai pentru persoanele care solicită scutirea de taxe de admitere se va prezenta unul din următoarele documente:
1. copii legalizate după certificatele de deces ale părinţilor (în cazul celor orfani de ambii părinţi);
2. adeverinţe de la centrul de plasament (în cazul copiilor aflaţi în această situaţie);
3. adeverinţe din care să rezulte calitatea de personal didactic (în activitate, pensionat sau decedat) a susţinătorilor legali;
4. adeverinţe din care să rezulte calitatea de personal încadrat în Universitatea din Bucureşti (în activitate, pensionat sau decedat);

Au fost publicate rezultatele concursului de admitere la http://www.unibuc.ro/ro/rezultatele_concursului_de_admitere_2008

Important! CONTESTAŢIILE PENTRU SPECIALIZĂRILE

COMUNICARE SI RELATII PUBLICE

STUDII EUROPENE

Se depun pe data de 28 iulie 2007, orele 9-18, la Amfiteatrul Odobescu

PRECIZĂRI PRIVIND REZOLVAREA CONTESTAŢIILOR

Dacă nota iniţială este mai mică sau egală cu 9.00 , ea se modifică doar dacă nota de la recorectare este mai mare cu un punct (de exemplu: nota 5,98 se modifică doar dacă nota de la recorectare este cel puţin 6,98).

Dacă nota iniţială este mai mare decât 9.00, ea se modifică dacă nota la recorectare este diferită, indiferent de mărimea diferenţei.

Decizia comisiei de contestaţii este definitivă. Nu se primesc contestaţii la contestaţii.

Istoricul facultatii de Litere

Tradiţia Facultăţii de Litere coincide cu istoria învăţământului superior modern din Bucureşti.

Şcoala Superioară de Litere a fost înfiinţată pe 2 noiembrie 1863. Un an mai târziu, o dată cu fondarea Universităţii din Bucureşti, devenea parte a noii structuri universitare, sub numele de Facultatea de Litere şi Filozofie.

Localul în care funcţionează astăzi Facultatea de Litere a fost dat în folosinţă în 1927.

De la înfiinţare până la al doilea Război Mondial

Specializări. La început, durata studiilor era de 2 ani, în 1866 s-a trecut la 3 ani, iar din 1897 la patru ani. Studiile se încheiau cu examen şi licenţă, constând în examene şi susţinerea unei teze. Din 1891 facultatea a fost organizată pe secţii: la început 3 – Filologie, Filozofie şi Istorie -, din 1900, 4 – Filozofie, Filologie clasică, Filologie modernă, Istorie; la începutul secolului al XX-lea diplomele de licenţă, date în numele M. S. Regelui, atestau specializările: filozofie, filologie clasică, filologie modernă, istorie, geografie, istorie-geografie. Primul titlu de doctor a fost acordat în 1905.

Câteva cifre. Facultatea de Litere şi Filozofie a evoluat ca urmare a eforturilor de adecvare la cerinţele societăţii româneşti şi la progresele cunoaşterii. Dacă în anul universitar 1864-1865 cei 22 de studenţi înscrişi audiau 6 cursuri (limba latină, istoria universală, istoria filosofiei, literatura franceză, istoria şi literatura românilor, literatura elină), în 1878 activitatea era organizată în jurul a nouă catedre, iar în anul universitar 1937-1938 peste 50 de profesori de la 31 de catedre susţineau cursuri pentru 3035 de studenţi.

Profesori, cursuri, seminarii. Personalităţi culturale de prestigiu, creatori de şcoală în domeniul filologiei, au ţinut cursuri în amfiteatrele facultăţii: August Treboniu Laurian, primul decan al facultăţii, (1864-1882), Bogdan Petriceicu Hasdeu, Alexandru Obobescu, Titu Maiorescu, Ioan Bogdan, Ovid Densusianu, Ion Bianu, Mihail Dragomirescu, Eugen Lovinescu, Alexandru Rosetti, Ion Aurel Candrea, Nicolae Cartojan, D. Caracostea, Ştefan Ciobanu, Tache Papahagi, Tudor Vianu şi alţii. Ei au predat în Facultatea de Litere şi Filozofie alături de mari istorici, filozofi, sociologi, precum Nicolae Iorga, Dimitrie Onciul, Constantin Rădulescu-Motru, Petre P. Negulescu, Dimitrie Gusti, Constantin Giurescu, Vasile Pârvan.

Seminariile s-au constituit pe lângă fiecare catedră începând cu 1892. Ele ofereau studenţilor posibilitatea de a lucra individual, sub îndrumarea profesorilor, în săli dotate cu biblioteci de specialitate, dintre care unele numărau 2-3 mii de volume la începutul secolului al XX-lea.

Cercetare. În perioada interbelică au luat fiinţă, în cadrul Facultăţii de Litere şi Filozofie, institute de cercetare: Institutul de Istorie Literară şi Folclor, fondat de Dimitrie Caracostea (1933), şi Institutul Lingvistic, fondat de Alexandru Rosetti (1937), Institutul de Studii Latine, fondat de Nicolae Herescu (1938), Institutul de Istoria Artei, fondat de Gheorghe Oprescu, Ioan Andrieşescu şi I.D. Ştefănescu (1941). Sub egida lor au fost elaborate lucrări de referinţă pentru cercetarea filologică şi au apărut publicaţii ştiinţifice. Au apărut publicaţii de specialitate: Grai şi suflet (1923, Ovid Densusianu), Revista de Filosofie (1923, Constantin Rădulescu-Motru), Dacia (1924, Vasile Pârvan), Revista istorică română (1931, C.C. Giurescu), Bulletin Linguistique (1933, Alexandru Rosetti), Cercetări literare (1933, Nicolae Cartojan), Sociologie Românească (1938, Dimitrie Gusti) etc.

O instituţie de prestigiu. Într-o Românie aflată în plin proces de modernizare, profesorii de la Litere şi Filozofie constituiau o elită aflată în dialog permanent cu societatea: prin prezenţele publicistice ori prin participarea la viaţa socială şi culturală, cuvântul lor sporea prestigiul şi autoritatea Facultăţii în faţa opiniei publice.

Unii dintre profesori au condus instituţii sau organizaţii prestigioase: August Treboniu Laurian şi Ion Bianu au fost preşedinţi ai Academiei Române; Alexandru Rosetti a fost directorul Fundaţiei pentru Literatură şi Artă „Regele Carol II”. Mulţi dintre reprezentanţii corpului didactic au fost membri ai Academiei Române (August Treboniu Laurian, Titu Maiorescu, Bogdan Petriceicu Hasdeu, Ion Bianu, Ioan Bogdan, Dimitrie Caracostea, Nicolae Cartojan, Ovid Densusianu, Theodor Capidan).

Înaintea celui de-al doilea Război Mondial, Facultatea de Litere şi Filozofie era o instituţie modernă, perfect sincronizată cu instituţii similare din Europa, cu prestigiu şi autoritate în societatea românească. Competenţa profesorilor şi calitatea studenţilor asigurau performanţa activităţilor de învăţământ şi de cercetare.

Din 1948 până în 1989

„Reforma“. O perioadă distinctă în istoria facultăţii a început în 1948, o dată cu promulgarea Legii de reformă a învăţământului, pregătită de câteva schimbări în toamna anului 1944. Modelul occidental după care funcţionase facultatea până atunci a fost înlocuit cu modelul comunist, de inspiraţie sovietică: structura şi conţinutul planurilor de învăţământ au fost ideologizate, au avut loc epurări ale corpului profesoral pe criterii politice (Facultatea de Litere şi Filozofie a fost una dintre cele mai afectate), la admiterea studenţilor avea prioritate criteriul „originii sănătoase” (ceea ce însemna că accesul la studii superioare al celor proveniţi din familii „burgheze“, de „chiaburi“, de preoţi ori de deţinuţi politici era foarte limitat). Astfel, în anul universitar 1948-1949 mai predau în facultate doar 23% din cadrele didactice care funcţionaseră înaintea reformei, iar în 1950 doar 10%. Aceste măsuri au persistat până la mijlocul anilor ’60, chiar dacă rigoarea aplicării lor a cunoscut unele variaţii în timp.

Noua structură. Prin Legea din 1948 s-au creat patru facultăţi distincte – Filologie, Filozofie, Pedagogie-Psihologie, Istorie-Geografie -, iar institutele de cercetare pe care le patrona vechea Facultate de Litere şi Filozofie au trecut în subordinea Academiei Republicii Populare Române. În 1963, Facultatea de Filologie s-a scindat în Facultatea de Limba şi Literatura Română (cu 8 catedre) şi Institutul de Limbi şi Literaturi Străine. În perioada 1963-1989, Facultatea de Limba şi Literatura Română a funcţionat cu o singură secţie, cu dublă specializare (română – o limbă străină), pregătind profesori pentru învăţământul liceal şi gimnazial. Numărul de locuri a scăzut treptat: de la câteva sute în anii ’50 la numai 50 de studenţi pe fiecare an de studiu, în anii ’80.

Cursuri, profesori. După controlul ideologic strict din anii ’50, planurile de studii au redobândit o structură adecvată învăţământului filologic, în special după ce regimul comunist a manifestat o relativă „deschidere“, la mijlocul anilor ’60. În pofida dificultăţilor de ordin politico-ideologic, facultatea a rămas, în toată perioada postbelică, un puternic centru de învăţământ şi cercetare, ilustrat prin nume de referinţă precum acad. Iorgu Iordan, acad. Alexandru Rosetti, acad. Alexandru Graur, Boris Cazacu, acad. Ion Coteanu, acad. G. Călinescu, acad. Tudor Vianu, acad. Şerban Cioculescu, Silvian Iosifescu, acad. Alexandru Piru, Ovid S. Crohmălniceanu, acad. Zoe Dumitrescu Buşulenga, Dimitrie Macrea, Mihai Pop, acad. Emanuel Vasiliu. Aici s-au format mulţi dintre cei mai prestigioşi lingvişti, istorici şi critici literari, folclorişti şi profesori din ultima jumătate de secol. A fost, de asemenea, continuată tradiţia implicării profesorilor şi a studenţilor în viaţa culturală, iar activitatea cenaclurilor literare din facultate a marcat destinul multor scriitori contemporani.

Începând cu 1960, Facultatea de Filologie a organizat anual Cursurile de vară şi colocviile ştiinţifice de limba, literatura, istoria şi arta poporului român, la care, în perioada 1960-1983, au participat 3228 de cursanţi. Printre profesorii care au ţinut prelegeri în cadrul acestor cursuri se numără Iorgu Iordan, Boris Cazacu, Matilda Caragiu Marioţeanu, Ion Coteanu, Dimitrie Macrea, Jacques Bick, Alexandru Rosetti, Tudor Vianu, George Călinescu etc.

FACULTATEA DE LITERE ASTĂZI

După 1990, Facultatea de Litere şi-a recuperat acele componente ale tradiţiei pe care regimul comunist i le suspendase şi, în acelaşi timp, a continuat procesul de modernizare prin dialogul cu societatea şi prin reintegrarea în circuitul european.

Continuând o remarcabilă tradiţie culturală, Facultatea de Litere este astăzi una dintre cele mai complexe, moderne şi dinamice structuri universitare din România.

Activităţile se desfăşoară în cele două localuri substanţial renovate: Edgar Quinet (2 amfiteatre, 17 săli de curs, 5 laboratoare de specialitate, 7 „catedre”) şi Panduri (7 săli de curs/seminar). Laboratoarele şi o parte din sălile de curs sunt dotate cu aparatură multimedia şi calculatoare conectate la Internet.

Prin diverse forme de învăţământ Facultatea de Litere şcolarizează anual peste 3000 de studenţi.

În cadrul facultăţii predau astăzi 125 de cadre didactice titulare şi 10 colaboratori externi în cumul, proveniţi de la Institutul de Lingvistică, Institutul Limbii Române, Universitatea Ovidius – Constanta, Institutele Academiei Romane, Universitatea din Amsterdam, Academia de Teatru si Film, Academia de Studii Economice, Facultatea de Drept, Institutul de Cercetari în Informatica ICI, INCDI, Consiliul National de Evaluare si Acreditare Academica, Universitatea Valahia. Acestora li se alătură cadre didactice care predau în Facultatea de Litere în regim de plată cu ora.

Desfăşurarea activităţilor este asistată de personalul administrativ format din secretariatul facultăţii (1 secretar şef, 7 secretare), referenţi de specialitate (5), 1 economist, 1 inginer de sistem.

Contact
Str. Edgar Quinet, nr. 5-7, Sector 1, Bucureşti.
Telefon: 004 021-313.88.75; 004 021-314.35.08/interior 2141, 2143, 2278
Fax: 004 021-313.43.36 / 004 021.314.61.77
E-mail:litere@g.unibuc.ro
Metrou Universităţii
Statia R.A.T.B. situata pe B-dul Regina Elisabeta, in dreptul Facultatii de Istorie:
Troleibuze: 61, 66, 69, 70, 85, 90, 91, 92;
Autobuze: 336, 601

Statia R.A.T.B. situata pe B-dul Nicolae Balcescu, in apropierea Facultatii de Geografie si Geologie:
Autobuze: 122, 137, 268, 781, 783, 784